Vânzarea Cupru Min a esuat. Raman in continuare multe semne de intrebare

Vânzarea companiei Cuprun Min către Roman Copper a eşuat, deoarece firma canadiană a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maxim o lună preţul pentru acţiuni şi să accepte publicarea documentului de privatizare.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat, la finalul negocierilor, că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract, scrie MEDIAFAX.

De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

Pentru încheierea tranzacţiei, era necesară emiterea avizul Consiliului Concurenţei într-un termen de până la 90 de zile de la încheierea contractului.

"Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea", a spus Bode.

Contract de privatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00,informează Mediafax.

Raman intrebarile...

La momentul desemnarii castigatorului licitatiei, noi am semnalat mai multe nereguli pe care le puteti studia in: Cupru Min a fost cumparata la licitatie de catre o companie canadiana necunoscuta

Ziarul Financiar a atacat subiectul cu mai mult aplomb si a formulat urmatoarele intrebari:

De ce a acceptat statul atât la licitaţie, cât şi drept câştigător o firmă despre care nu se ştia nimic şi despre care există informaţii contradictorii ? Pe de altă parte, presaţi de mass-me­dia să spună cine este firma şi dacă nu este o problemă că nu se ştie nimic despre aceasta, ministrul economiei şi chiar noul premier Ungureanu au răspuns în toată această perioadă de la anunţarea câştigătorului şi până la eşecul din final, foarte siguri pe ei, că ştiu cine este "în spate" şi că firma îşi va asuma toate obligaţiile.

Atunci de ce statul nu a mai semnat contractul dacă firma era atât de bună? Ce a făcut Serviciul de Informaţii Externe (SIE) care trebuia să ofere informaţii despre soliditatea com­paniilor care au participat la lici­taţie? SIE are un buget de 45 milioane de euro în 2012.

Cine se afla în spatele firmei care a câştigat licitaţia şi pe mâinile cui ar fi ajuns în cele din urmă Cupru Min? Ce calitate au avut serviciile de consultanţă juri­dică oferite statului de către compania de avocaţi Boştină şi Asociaţii dacă până la urmă firma declarată câştigătoare s-a dovedit incapabilă să plătească preţul? Aflati mai multe despre acest subiect in Zf.ro