România, vizată pentru investiții care ar crea 6.500 de noi slujbe
Investitorii străini încep să prindă curaj: de la începutul anului, 11 companii au anunțat că se gândesc să aleagă România pentru realizarea unor investiții totale de 900 de milioane de euro.

Primele semne care au arătat că țara noastră își redobândește atractivitatea în rândul investitorilor străini s-au arătat în luna ianuarie, când străinii au investit de opt ori mai mulți bani față de ianuarie 2010. În plus, „doar de la 1 ianuarie am primit 11 intenții de proiecte noi, care totalizează 900 de milioane de euro și ar urma să creeze 6.500 de locuri de muncă“, declară, pentru Capital, Sorin Vasilescu, director în cadrul Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine (CRPCIS).
„Asta nu înseamnă că toate se materializează, pentru că, în general, un investitor mare nu vine focusat pe o țară, acestea fiind cazuri foarte rare. Ei compară avantajele și pachetele pe care le oferă țările din regiune“, arată Vasilescu.
Iar la acest capitol, concurența României este reprezentată de Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și Serbia. Un exemplu este compania Honeywell, care dorește să facă o investiție în România, dar decizia finală va fi luată, cel mai probabil, în luna aprilie, pentru că reprezentanții companiei așteaptă un răspuns de la Ministerul Finanțelor Publice pe tema unor facilități. De asemenea, o companie americană din sectorul medical va decide în perioada următoare dacă va investi în România.
Taxa unică nu e de lepădat
Cu ce avantaje competitive atrage România astfel de investitori? Taxa unică, forța de muncă ieftină, dar cu o bună pregătire industrială și vorbitoare de limbi străine, și, mai nou, cu prevederile Codului muncii, care nu sunt cunoscute de investitori, dar sunt popularizate de CRPCIS. De asemenea, companiile care investesc cel puțin cinci milioane de euro și creează 50 de locuri de muncă sunt eligibile pentru anumite granturi. În plus, cei care investesc în parcuri industriale sunt scutiți de plata taxelor pentru clădiri și terenuri. Marele minus rămâne infrastructura rutieră slab dezvoltată.
Continuare: www.capital.ro