Proiectul strategic Tarnita in impas. Guvernul nu reuseste sa asigure cofinantarea desi are 5 investitori chinezi calificati
Guvernul a inceput discuţiile cu cinci consorţii de companii chineze pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa, un proiect datand din perioada lui Nicolae Ceauşescu, dar are mari probleme in a majora cu propria cotă-parte capitalul companiei care va derula proiectul, deşi suma nu este una mare
Conform proiectului, hidrocentrala trebuie realizată in parteneriat public-privat, prin intermediul unei companii mixte in care statul să deţină 51% din acţiuni, iar investitorul să aibă 49% din titluri şi posibilitatea să contribuie numai prin finanţare directă.
Valoarea intregului proiect, gandit pentru prima dată in perioada regimului comunist Nicolae Ceauşescu, este estimată la peste 1,1 miliarde euro, iar Guvernul se străduieşte de mai mulţi ani să inceapă construcţia hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj. Deşi, raportat la valoarea şi beneficiile investiţiei, cota-parte cu care statul roman trebuie să participe la capitalul social al companiei de proiect nu este una mare, Guvernul a ajuns intr-un blocaj de soluţii care să asigure această finanţare doar prin intermediul companiilor de stat din energie, conform procedurii, neavand la acest moment multe opţiuni.
Compania de proiect, Hidro Tarniţa, a fost infiinţată in 2013 cu un capital social de 115.000 lei şi doi acţionari, Complexul Energetic Hunedoara şi Electrica, iar capitalul trebuia majorat cu un total de 75,6 milioane lei, prin emiterea de noi acţiuni către Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia (cate 8,9 milioane lei), Hidroelectrica (31,3 milioane lei), CE Hunedoara şi Electrica (cate 8,8 milioane lei), in două etape, pană la 30 aprilie (in cuantum de 30%) şi 31 decembrie 2014.
Hotărarile AGA ale Nuclearelectrica şi Complexului Energetic Oltenia de participare la majorarea de capital au fost insă contestate la tribunal de Fondul Proprietatea, in calitate de acţionar minoritar, iar Guvernul a constatat acum, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, că, şi in cazul in care instanţa ar respinge contestaţia, hotărarile respective nu mai produc efecte deoarece nu au fost aplicate, conform procedurii legale, in termen de un an de la data adoptării de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA).
Astfel, autorităţile au constatat că nu mai sunt indeplinite condiţiile legale pentru ca Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Oltenia să mai poată participa la actuala etapă de majorare a capitalului social la Hidro Tarniţa, deoarece, conform legii, hotărarea AGA privind majorarea capitalului produce efecte numai in măsura in care este adusă la indeplinire in termen de un an de la data adoptării.
La randul său, fostul Departament pentru Enegie, acţionarul majoritar al Romgaz Mediaş, a decis să amane "pentru moment", la cererea acţionarilor minoritari, implicarea producătorului de gaze naturale in proiectele de construcţie a hidrocentralei Tarniţa.
In acelaşi timp, Complexul Energetic Hunedoara a vărsat doar o parte din bani, şi anume avansul de 30% pană la expirarea perioadei de subscriere, din 30 aprilie 2014, dar nu a mai achitat restul de bani, cu termen pană la 31 decembrie 2014, din cauza situaţiei financiare dificile cu care se confruntă, avand plăţi restante către buget şi alţi creditori de 368,2 milioane lei.
In aceste condiţii, Guvernul ia in calcul varianta ca CE Hunedoara să fie invitat, prin somaţie, să achite restul de bani, de 6,1 milioane lei, procedură prevăzută de Legea societăţilor comerciale.
Legea 31/1990 privind societăţile comerciale stabileşte că, atunci cand acţionarii nu au efectuat in termen plata vărsămintelor pe care le datorează, societatea ii va invita să işi indeplinească această obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial şi intr-un ziar de largă răspandire.
Guvernul se aşteaptă insă, avand in vedere situaţia financiară a CE Hunedoara, ca somaţia să nu aibă efect, astfel că a pregătit şi un scenariu de continuare, in care, după această somaţie, să anuleze, prin Consiliul de Administraţie al Hidro Tarniţa, acţiunile subscrise şi nevărsate de către CE Hunedoara şi să decidă, in aceeaşi şedinţă, emiterea de noi acţiuni in locul celor anulate, care să fie vandute.
"Vanzarea acţiunilor subscrise şi nevărsate ar implica: Realizarea unui raport de evaluare şi situaţia in care adjudecatar al licitaţiei să fie unul din participanţii la procedura de selectare a investitorilor pentru realizarea hidrocentralei, ipoteză de natură să schimbe complet scopul procedurii de selecţie a investitorului, respectiv selectarea unui investitor care să participe la finanţarea şi la implementarea integrală a proiectului de realizare a centralei, alături de acţionariatul roman", se arată in document.
La sfarşitul lunii ianuarie, Hidro Tarniţa a anunţat că a primit, la termenul limită, oferte preliminare şi neangajante de la cinci investitori interesaţi de proiect, fără să precizeze insă care sunt aceştia şi spunand doar că lista investitorilor precalificaţi va fi publicată după analizarea documentaţiei depuse, urmand ca ulterior să se intre in următoarea fază a etapei de precalificare, cea de negociere.
Directorul general al companiei de proiect Hidro Tarniţa mai afirma atunci că au fost primite şi scrisori de intenţie din partea unor instituţii financiare internaţionale in vederea finanţării proiectului.
Documentul aflat in posesia MEDIAFAX, redactat in această săptămană, nu face vreo referire la vreo astfel de finanţare, in schimb relevă că investitorii interesaţi de proiect sunt doar companii din China, dintre care una inregistrată in Olanda.
Acţionarilor existenţi le va fi acordată prima opţiune de cumpărare a noilor acţiuni, dar documentul relevă că, in acest moment, singurul acţionar care ar putea beneficia de această opţiune este Societatea de Administrare a Participaţiilor in Energie (SAPE), infiinţată prin divizarea parţială a Electrica Bucureşti şi care a preluat participaţia deţinută de Electrica la Hidro Tarniţa. Practic, compania de proiect Hidro Tarniţa va rămane in această etapă cu doar doi acţionari, respectic Complexul Energetic Hunedoara şi Societatea de Administrare a Participaţiilor in Energie.
Societatea de Administrare a Participaţiilor in Energie a fost insă inregistrată in Registrul Comerţului in luna mai a anului trecut, după expirarea perioadei de subscriere la majorarea capitalului social al Hidro Tarniţa, astfel că nu a vărsat incă niciun ban.
Prezenţa SAPE nu asigură deloc linişte pentru Guvern, ci dimpotrivă, autorităţile ajungand acum la o nouă concluzie, şi anume că veniturile acesteia au un caracter incert, deoarece societatea nu desfăşoară nicio activitate generatoare de profit, avand exclusiv venituri financiare, provenind doar din eventuale dividende corespunzătoare participaţiilor deţinute, şi asta doar dacă adunările generale ale acţionarilor aprobă repartizarea de dividende.
Neavand in prezent alte soluţii şi neputand miza nici pe Hidroelectrica, aflată in insolvenţă, Guvernul va cesiona către SAPE acţiunile nou-emise, "cu asumarea consecinţelor asupra SAPE", şi va incerca, prin ministerele Energiei şi Economiei, să identifice noi potenţiali investitori din randul companiilor de stat, din domenii adiacente producţiei de electricitate, exemplul indicat in acest sens in document fiind compania Transelectrica.
Această variantă poate fi insă un eşec, avand in vedere că presupune ca Transelectrica, cu atribuţii de transportator, să fie implicată intr-o companie cu atribuţii de producere a energiei electrice.
In noiembrie 2013, directorul Hidro Tarniţa a semnat o scrisoare de confort cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa.
Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar trebui, conform proiectului, să inceapă in prima parte a anului viitor şi să fie incheiate intr-un interval de 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea raului Someşul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare şi peste 4.000 de locuri de muncă.
Proiectul a fost declarat ca fiind de interes strategic naţional şi inclus ca prioritate in programul de guvernare şi strategia energetică a Romaniei, hidrocentrala fiind văzută ca furnizor strategic pentru partea de nord-vest a ţării, o zonă cu deficit de generare de energie electrică, dar şi cu aport important in transferul de capacitate către şi dinspre Europa Centrală şi de Vest, Romania sperand să devină "un hub energetic regional".
Sursa: Mediafax
03-Mar-2015
