Mugur Isărescu, Valeriu Stoica, Mihai Miron şi Daniel Guzu au intrat în clubul investitorilor în vin

Pasiunea pentru vin a fost cea care i-a determinat să investească, în unele cazuri, sume de ordinul milioanelor de euro. Valeriu Stoica, fost mi¬nistru şi partener fondator al uneia dintre cele mai mari case de avocatură din ţară, spune că a investit din 2007 şi până acum într-o vie din Drăgăşani şi conacul din Dobruşa tot ce a câştigat, împreună cu soţia sa, din avocatură.

Unele estimări plasează aceste investiţii la 10-15 milioane de euro, dar Stoica spune că "e prea mult", scrie revista Business Magazin

"Istoria pasiunii pentru vin e veche şi nouă în acelaşi timp", spune avocatul, argumentând că povestea începe din 1927, când străbunicii soţiei au cumpărat o vie în Drăgăşani, cu un conac construit în 1904. Străbunicul soţiei, care era director de bancă, a investit în via care a rămas în familie până când a fost preluată de stat la naţionalizare. În 1997 familia Cristianei Stoi¬ca a recuperat via, dar, spune avocatul, "nu aveam nicio intenţie să mă ocup de ea, pentru că eram prea ocupat şi nu aveam nici resurse". Via a fost cultivată vreme de 17 ani de altcineva, iar familia Stoica s-a hotărât să investească în domeniu după ce a fost în vizită la conacul Ştirbey, proprietatea lui Jacob von Kripp şi a soţiei sale Ileana, care au o podgorie în apropiere. "Ne-am hotărât să refacem conacul şi podgoria şi să investim în vin după ce am văzut frumuseţea magică a locurilor", spune Stoica, care obişnuieşte să bea un pahar de vin la masa de prânz din weekend şi uneori în timpul săptămânii. Îi place vinul din copilărie, când tatăl său îi dădea un pahar de vin roşu la masa de duminică.

Podgoria fostului ministru se învecinează cu cea a lui Mugur Isărescu, unde este produs vinul cu eticheta "Casa Isărescu", produs de fir¬ma Măr SRL şi distribuit numai în restaurante, la preţuri între 30 şi 85 de lei. Pe cele 20 de hectare din Dealurile Drăgăşanilor sunt cultivate Crâmpoşie, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc şi Cabernet Sauvignon. În 2009, relatează Gândul, afacerea deţinută de familia guvernatorului BNR a înregistrat un profit net de 61.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de 2008.

De când a început Valeriu Stoica investiţia la Drăgăşani, au fost, spune el, multe momente pasionante, interesante şi dificile.

"Nu este vorba doar de o afacere; profitul este indispensabil pentru a putea continua, dar nu este elementul principal", spune avocatul. A contat, spune el, nevoia de a adăuga frumuseţe locului, cu partea arhitecturală, de pildă, şi de a păstra vie memoria înaintaşilor. În cazul investiţiilor în vie nu se poate vorbi despre profit operaţional decât după 5-6 ani de la plantarea butaşilor. "Nu am credite la bănci, deci nu mă simt constrâns în niciun fel", punctează Stoica, care asemuieşte investiţia în vin cu cea în artă.

Avocatul a angajat specialişti, cum este Gheorghe Lixandru, care se pricepe la viţa-de-vie şi este acum directorul executiv al societăţii; a căutat butaşi de calitate şi a angajat un oenolog austriac, recomandat de familia von Kripp. Ghislain Moritz are 26 de ani, a studiat şi a dobândit practică în Bourgoine, iar Stoica spune că au bătut palma după prima discuţie.

Anul trecut vânzările în piaţa vinului au scăzut cu 10% faţă de 2009, valoarea totală plasându-se în jurul a 400 de milioane de euro, potrivit Patronatului Naţional al Viei şi Vinului. 6 milioane de hectolitri de vin se produc anual, dar cantităţile vândute oficial se situează între 1,2 şi 1,5 milioane de hectolitri anual; diferenţa se regăseşte în autoconsum şi vânzările "la negru".

Satisfacţiile apar după mai mulţi ani

"Investiţiile în viticultură nu sunt ina¬bordabile", spune omul de afaceri Mihai Mi¬ron, care deţine Ropharma, companie de distribuţie a medicamentelor. El argu¬men¬tează că pentru înfiinţarea unei culturi de viţă-de-vie, costul la hectar ajunge la 15.000-20.000 de euro.

"Satisfacţiile apar însă în trei-patru ani", pentru că atât durează de la plantare până poa¬te fi făcut primul vin. Miron a plantat, exclusiv cu soiuri româneşti, maximum 2 ha şi spune că "nu o pot numi o investiţie, e un hobby".

Continuare: www.zf.ro