Energia verde ne va usca buzunarul. Populatia a platit 779 mil lei subventii pentru producătorii de energie verde iar pretul va creste in continuare

Populatia a platit anul trecut subventii de 779 milioane de lei catre producatorii de energie verde, potrivit unui document al Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie. Dacă vă uitaţi din când în când la ce conţine factura de electricitate, ştiţi deja că sunt taxate cel puţin două lucruri pe care nu le-aţi văzut vreodată livrate: “certificate verzi” şi “contribuţie pentru cogenerare”.

Populatia a suportat in facturi costurile cu 3,22 milioane de certificate verzi. Un astfel de certificat reprezinta echivalentul unui MWh de energie verde produs si livrat din surse regenerabile. Furnizorii sunt obligati sa achizitioneze o anumita cota de certificate proportionala cu cantitatea de energie totala vanduta. Iar furnizorii transfera ulterior in totalitate aceste costuri abonatilor lor.

Cel mai mult a revenit Electrica Furnizare, care alimenteaza cu energie populatia si institutiile din cele trei zone unde Electrica detine distributia, respectiv Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud. Compania de stat a fost nevoita sa cumpere 1,238 milioane certificate verzi si aconteaza de una singura mai mult de o treime din total. Urmeaza Enel Muntenia (558.000 certificate) si Enel Energie (529.000 certificate). Prima alimenteaza Bucurestiul si zonele invecinate, in vreme ce prin Enel Energie se asigura curent electric in Banat si Dobrogea. In fine, urmeaza E.ON Energie (457.000) si CEZ Vanzare (438.000), grupuri care asigura energia in Moldova si Oltenia. Certificatele verzi se tranzactioneaza intre 27 si 55 euro, insa cum cota obligatorie nu este inca indeplinita in totalitate, acestea se vand la pretul maxim pe bursa Opcom. Astfel, cele 3,2 milioane de certificate inseamna 177 milioane de euro, adica 779 milioane lei la un curs de 4,4 lei.

“Certificatele verzi” şi “contribuţia pentru cogenerare” se apropie deja de 20% din valoarea facturii. Vecinii bulgarii au ieşit cu facturile în stradă şi au răsturnat un guvern.

Dar ce sunt aceste taxe şi de ce le plătim?

Ambele sunt directive europene relativ recente, adoptate într-o formă sau alta de toate ţările membre. România a ales însă formele cele mai dure şi a negociat cel mai puţin avantajele pe care le avea deja. De ce? Pentru ca “băieţii deştepţi” să poată călări în continuare sistemul energetic. Certificate Verzi (RES – renewable energy support).

Este o formulă prin care distribuitorii de energie (deci, în final, consumatorii) subvenţionează investiţiile în surse de energie regenerabilă – eolian, solar, hidro, biomasă.

În total, în următorii 10 ani ar trebui ca 10 miliarde de euro să iasă din buzunarele consumatorilor şi să intre în ale producătorilor de energie verde. Metoda prin care se întâmplă acest transfer este următoarea: fiecare MWh regenerabil produs primeşte un număr de “certificate” – 6 pentru solar, 3 pentru hidro, 3 pentru biomasă, 2 pentru eolian. Ele pot fi vândute pe bursa dedicată, nu mai scump de 55 de euro fiecare şi nu mai ieftin de 27 de euro fiecare. Distribuitorii sunt obligaţi să cumpere un număr de certificate, proporţional cu ţinta. Aşa se face că în februarie certificatele au adăugat 12,5% la factură, adică pentru fiecare 8 kWh consumaţi românii au plătit încă unul. Iar cifra va tot creşte, odată cu ponderea regenerabilelor.

Scopul este ca, până în 2020, 24% din energie să provină din surse “verzi” (deşi ţinta la nivel european este de numai 20%). Pentru asta, România oferă cea mai generoasă schemă de compensare şi impune cele mai mari penalităţi pentru cei care nu se conformează.

Colac peste pupăză, România a acceptat să scoată de la numărătoare hidrocentralele de peste 10MW putere instalată, care asigură deja 30% din consumul total şi ar fi arătat că ţinta a fost respectată dintotdeauna. Ideea Comisiei Europene a fost ca toată lumea să facă un efort, chiar dacă pleacă de pe o poziţie bună. Însă alte ţări au ştiut să-şi negocieze mult mai bine efortul. Polonia, puternic dependentă de combustibilii fosili, şi-a asumat o ţintă de numai 15%, pe care a preferat să o neglijeze. Suedia, singura ţară UE care depăşeşte România la pondere hidro, are o ţintă foarte ambiţioasă, comparabilă cu a României, dar speră să o atingă pe cale naturală. Schema de subvenţie a fost mult mai modestă (şi a fost închisă pentru investiţiile de după 2009) iar penalităţile – suficient de mici încât cei mai mulţi distribuitori să aleagă să le plătească.

Cititi articolul integral in Riscograma.ro

Pe termen lung scumpirea energie va determina o crestere in cascadă a prețurilor iar companiile românești vor deveni tot mai puțin competitive pe plan internațional.

Aflati cât de "verde" este Energia Verde în: Energia verde a devenit foarte poluantă în România

17-03-2013