De ce prefera investitorii Ungaria in dauna Romaniei
Ungaria si Romania, ambele beneficiare de sprijin financiar din partea FMI, au abordat politici diferite de redresare economica, dar strategia conservatoare adoptata de autoritatile de la Bucuresti nu reuseste sa atraga investitorii, comenteaza Reuters.
Chiar daca majoritatea economistilor sunt reticenti fata de concentrarea Budapestei pe stimulare cererii, in loc sa reduca deficitul bugetar, analistii spun ca randamentele ridicate ale obligatiunilor si lichiditatea mai mare a pietei financiare mentin prezenta investitorilor, transmite Mediafax.
Calea aleasa de Romania catre o crestere economica prognozata la 4%-4,5% in 2012, o campanie de reducere a costurilor sub supravegherea FMI, pare mai convingatoare in opinia analistilor, dar pietele sale sunt inca atat de mici incat investitorii in Europa Centrala si de Est nu se simt obligati sa se implice.
"Ambele tari incearca sa rezolve problemele bugetare prin abordari diferite. Dar realitatile pietei sunt si ele foarte diferite", a declarat Koon Chow, analist la Barclay’s Capital.
Cele doua state "au alte datorii si intrari de lichiditati si difera in privinta manierii in care decidentii din Romania au fost capabili sa controleze aproape fiecare element din piata prin interventii, precum si prin refuzul de a vinde obligatiuni peste un anumit randament", a aratat Chow.
FMI anticipeaza pentru Ungaria o crestere economica de 3% in 2012, dar premierul Viktor Orban tinteste un avans de 5%, dupa ce a respins recomandarea Fondului de a reduce cheltuielile publice care reprezinta 50% din PIB.
In pofida ratingurilor aflate la nivelul "junk", nerecomandat pentru investitii, costul asigurarii datoriilor Romaniei (CDS) era vineri de 260.260 dolari pentru 10 milioane dolari. In cazul Ungariei, al carei rating este superior cu o treapta, costul CDS-urilor este mai mare, de 275.730 dolari. Forintul a avut insa o evolutie mai buna decat leul, cu o crestere de 2% in acest an, comparativ cu o depreciere de 0,7% a monedei romanesti. FMI si Comisia Europeana au sprijinit Ungaria si Romania in perioada de varf a crizei financiare mondiale, cu programe de finantare de cate 20 de miliarde de euro, in schimbul unor masuri dure de austeritate.
Premierul Emil Boc face eforturi sa respecte recomandarile Fondului, prin reducerea salariilor functionarilor publici, a pensiilor si a altor costuri, dar Orban a decis sa nu prelungeasca acordul cu FMI, ci sa finanteze cheltuielile si reducerile de impozite prin taxarea speciala a marilor companii si renationalizarea unor fonduri de pensii de 14 miliarde de dolari.
Exista sansa ca Ungaria sa respecte tinta unei cresteri economice de 5%, dupa intrarea in exploatare a unei noi unitati de productie a Daimler in 2012 si finalizarea de catre Audi a extinderii unei fabrici din aceasta tara.
Continuare: www.wall-street.ro
