Constantin Toma a construit un holding cu afaceri de 300 mil. Euro pentru ca ramasese fara servici

Constantin Toma, 52 de ani, a ajuns în prezent unul dintre cei mai puternici antreprenori din Româ¬nia şi controlează holdingul industrial-agricol Romet, care anul trecut a avut afaceri de 275 mil. euro, după ce Revoluţia l-a prins lucrând într-o uzină care se îndrepta spre faliment.

Grupul Romet a devenit cel mai mare jucător de pe piaţa de maşini şi echipamente din România conform Anuarului de Business 2010 realizat de Ziarul Finaciar, alte companii importante din sector fiind coreenii de la Doosan IMGB, UCM Reşiţa şi Aerostar Bacău.

Totodată, Constantin Toma deţine două firme în topul primelor 100 de companii din România după cifra de afaceri controlate de antreprenori români, respectiv Grup Romet şi Aromet, ambele din Buzău.

Compania fanion Grup Romet a avut în 2009 afaceri de 88,1 mil. euro, participă la majoritatea licitaţiilor şi preia componente produse la Aromet şi Romtem, afacerile celor două firme ridicându-se în acelaşi an la 56,4 mil. euro şi respectiv 36,6 mil. euro. Producţia principală este reprezentată de echipamente pentru tratarea şi epurarea apei, sisteme de irigare, robineţi şi vane pentru reţele de apă, precum şi echipamente pentru hidrocentrale şi termocentrale.

Grupul Romet are circa 800 de angajaţi, iar cele 22 de firme deţinute de Toma au circa 2.000 de angajaţi.

La început construia căruţe şi garduri

Revoluţia l-a prins pe Constantin Toma la vârsta de circa 30 de ani ca şef de secţie la una dintre firmele de stat, Metalurgica Buzău (actuala Aromet), care făcea parte din cel mai mare holding industrial din România. Acel holding îngloba la acea vreme peste 28 de firme şi 300.000 de angajaţi care însemna toată industria autohtonă de tractoare, camioane, automobile şi maşini agricole.

"Eu conduceam atunci 400 de oameni şi ne-am trezit dintr-o dată eu şi soţia mea fără loc de muncă şi cu doi copii de întreţinut", îşi aminteşte Toma.

Firma la care lucra era dependentă de comenzile venite de la Tractorul Braşov, care şi-a retras comenzile imediat după '90, în con¬diţiile în care aceasta era la rândul ei dependentă de comenzile la export venite din Est şi Orientul Apropiat datorită legăturii apropiate dintre Ceauşescu şi cei aflaţi la conducere în statele arabe.

"Tractorul Braşov era un motor pentru industria românească şi nu trebuia lăsat să moară. Avea tehnologia necesară pentru a face maşini agricole care să corespundă criteriilor de calitate şi din alte state", spune Constantin Toma.

Pentru că uzina la care lucra primea din ce în ce mai puţine comenzi a fost nevoit să-şi asigure traiul cultivând la început terenul de la părinţi.

În 1991 a creat o mică firmă, numită Romet, al cărei nume provine de la Aromet, fosta fabrică de stat la care lucra omul de afaceri. Romet a devenit în scurt timp o companie fanion pentru oraşul Buzău.

"După Revoluţie s-a restrâns foarte mult producţia, eu eram şeful secţiei de prelucrare mecanică şi ne-am trezit 4.000 de oameni fără loc de muncă.

Am fost nevoit să-mi fac firmă nu ca să devin patron, ci pentru că nu aveam un loc de muncă şi nu era nimeni să te angajeze pe vremea aceea", spune Toma.

Pentru că uzinele industriale erau în pragul falimentului şi se oprise producţia, iar cei mai mulţi veneau de la sate în urma industrializării forţate, oamenii s-au întors la ţară să-şi lucreze pământul şi aveau nevoie de utilaje să-l lucreze, iar cel mai ieftin utilaj erau căruţele.

Toma a pornit astfel prima producţie mai serioasă, realizând într-un an şi jumătate între 5.000 şi 6.000 de căruţe după ce a angajat mai multe sute de muncitori din fosta fabrică.

"Am luat un strung de la Cooperativa în lichidare, o maşină de frezat şi una de găurit. Le-am luat foarte ieftin. Am cumpărat materiale foarte ieftine de la fostele baze de aprovizionare şi cu foşti angajaţi de la fabrică am început să facem căruţe vreun an şi jumătate. Ne-am dat seama foarte repede că nu acesta era viitorul şi am căutat să facem tot felul de lucruri, inclusiv garduri pentru cimitire, garduri pentru curte", povesteşte Constantin Toma.

Continuare: www.zf.ro