Coface Romania: Sistemul economic privat se regenereaza greoi

15.575 de insolvenţe noi s-au deschis pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2014, in scădere cu aproximativ 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, cand s-au deschis 18.735 de proceduri noi de insolvenţă, conform datelor finale publicate de BPI şi in baza metodologiei Coface.

Contracţia inregistrată la sfarşitul lunii septembrie este in linie cu estimările anunţate de Coface la sfarşitul primului semestru, respectiv o reducere cu 15% a insolvenţelor pentru intreg anul.

Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, construcţiile, fabricarea produselor textile, HORECA şi transporturile au rămas in top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active, potrivit Coface.

Imbunătăţirea disciplinei de plata este semnalată şi de contracţia valorică şi numerică, cu aproximativ 22%, a instrumentelor refuzate la plată in primele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, precizează Coface. In acelaşi timp, numărul insolvenţelor deschise in randul companiilor cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro a scăzut cu 21% in primele nouă luni ale anului, indicand un posibil recul al impactului de contagiune in randul companiilor peste medie.

Analiştii Coface precizează: "Chiar dacă numărul de companii care şi-au intrerupt activitatea in primele nouă luni ale anului curent este in scădere cu 17%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul firmelor nou infiinţate in aceeaşi perioada inregistrează o contracţie şi mai mare, respectiv 22%. Putem vorbi, deci, despre o revenire graduală a comportamentului de plată, pe fondul reducerii numărului de companii care işi intrerup activitatea, precum şi a instrumentelor de plată. Toate acestea intr-un mediu economic care nu este foarte atrăgător pentru investitorii privaţi şi iniţiativa antreprenoriatului, in condiţiile in care numărul companiilor nou inregistrate a scăzut semnificativ".

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă din primele nouă luni ale anului 2014 a suferit modificări importante faţă de situaţia existenţa in aceeaşi perioada a anului anterior, dar păstrează tendinţa observată in primul semestru. Astfel, Bucureştiul rămane singura regiune in care insolvenţele au crescut in perioada analizată (+24%), restul regiunilor inregistrand scăderi pentru acest indicator.

Pentru o cercetare mai aprofundată a cauzelor care au determinat intrarea in insolvenţă a companiilor in primele nouă luni ale anului curent, Coface a analizat declaraţiile financiare ale acestor companii pentru perioada 2008 - 2013. Astfel, se observă că majoritatea datoriilor suplimentare au fost atrase pentru acoperirea pierderilor şi a investiţiilor in creanţe, in condiţiile in care valoarea contabilă a activelor fixe a rămas aceeaşi. In plus, creşterea constantă a duratei medii de incasare indică o politică neadecvată de risc comercial, durata medie de incasare a creanţelor crescand cu 81 de zile in intervalul analizat. Acest lucru a determinat plata din ce in ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plata a furnizorilor crescand in aceeaşi perioada cu 122 de zile.

Impactul financiar al insolvenţelor in T1-T3

Coface susţine că, probabil, mesajul promovat furnizorilor in perioada 2009 - 2013 de către firmele intrate in insolventă in primele nouă luni ale anului 2014 a fost acela că nu işi pot achita facturile la termen, deoarece işi incasează propriile creanţe mai greu. Acest lucru este adevărat, dar nu reprezintă decat unul dintre motivele indisciplinei de plată, mai arată Coface. Folosirea resurselor financiare de la furnizori (prin plata mai tardivă a facturilor) pentru investiţii pe termen lung, care s-au dovedit ulterior ca fiind neprofitabile, a reprezentat in aceeaşi măsură o cauză a indisciplinei de plată a firmelor respective.

Coface a calculat "factura" generată de firmele care au intrat in insolvenţă in primele nouă luni ale anului 2014, pentru a vedea cine sunt plătitorii şi care a fost impactul pentru fiecare categorie, iar cifrele finale sunt următoarele: furnizori comerciali - 4,7 miliarde de lei, bănci - 3,7 miliarde de lei, acţionari - 2 miliarde de lei, ANAF (Statul) - 1 miliard de lei.

Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania, a declarat: "Scăderea din primele nouă luni ale anului curent este inregistrată, in general, pe fondul unui volum imens de insolvenţe deschise in ultimii cinci ani, şi, in special din cauza ritmului mai accelerat de insolvenţe nou deschise in trimestrul al IV-lea al anului 2013. Astfel, această dinamică este explicată mai degrabă pe fondul unui efect de bază şi al comparaţiei cu un volum record al insolvenţelor nou deschise in aceeaşi perioadă a anului anterior. Valoarea instrumentelor refuzate la plata in primele nouă luni ale anului curent inregistrează, de asemenea, o contracţie cu 22%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului anterior, dinamică datorată in mod special de scăderea volumului instrumentelor folosite pe fondul diminuării increderii intre partenerii de afaceri.

Efectul de regenerare al sistemului economic privat rămane greoi, in condiţiile in care Romania incă suferă semnificativ la capitolul antreprenoriat şi inregistrarea de companii noi, profitabile. Astfel, chiar dacă numărul de companii care şi-au intrerupt activitatea in primele nouă luni ale anului curent este in scădere cu 17%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul companiilor nou inregistrate in aceeaşi perioadă analizată prezintă o contracţie şi mai mare, respectiv de 22%".

In urma analizei datelor financiare aferente firmelor insolvente in corelaţie cu contextul macroeconomic şi practicile de business observate intre companii, Coface a identificat următoarele cauze financiare care au alimentat riscul de insolvenţă pentru companiile analizate: creşterea importanţei creditului comercial, pe fondul unei ponderi mai ridicate a creanţelor in active circulante in bilanţul companiilor; extinderea termenelor de incasare, pe fondul creşterii mai agresive a creanţelor, comparativ cu dinamica cifrei de afaceri. Aceasta indică o relaxare a condiţiilor de creditare intre companiile private, prin desfăşurarea relaţiilor de afaceri cu parteneri ce comportă un risc mai ridicat.

Astfel, firmele intrate in insolvenţă in primele nouă luni ale anului curent au inregistrat o scădere a cifrei de afaceri in anul 2013, comparativ cu anul 2012, de 22%, in timp ce valoarea creanţelor a stagnat in perioada analizată.

Alte cauze care au dus la insolvenţa companiilor au fost nivelul incă ridicat al arieratelor şi impactul negativ pe care acestea il au asupra companiilor care lucrează cu statul, dar şi situaţia mult mai precară din punct de vedere financiar şi a perspectivelor de autofinanţare, pe fondul unor rezerve proprii erodate in urma restricţiilor de finanţare, care au persistat in ultimii 3-4 ani.

Un alt aspect important cu privire la profilul firmelor insolvente este durata medie de activitate a acestora. Astfel, dacă in perioada 2012-2013 durata medie de viaţă a firmelor insolvente inregistra o medie intre 7 - 8 ani, companiile care au intrat in insolvenţă in primele nouă luni ale anului curent inregistrau o durata medie de viaţă de 11 ani, nivel similar cu cel al firmelor care au intrat in insolvenţă in perioada 2009-2010. Analizand distribuţia firmelor insolvente in primele nouă luni ale anului curent, Coface a observat că ponderea numerică a companiilor care aveau peste 10 ani de la infiinţare este de 38%, in timp ce ponderea lor valorică (in funcţie de cifra de afaceri) se ridică la 53%. Companiile insolvente cu o durată de activitate de pană la 5 ani reprezintă o pondere numerică şi valorică de 21% din totalul firmelor insolvente in primele nouă luni ale anului curent.

Sursa: Bursa.ro

16-11-2014