Coface: IMM-urile sunt coloana vertebrala a economiei americane. Reprezinta 46% din PIB si 49% din forta de munca interna.
In urma cu 10 ani, contributia IMM-urilor reprezenta 50% din PIB-ul SUA. De atunci, cota lor a scazut usor pana la 46% in 2008 (tendinta contrara celei Europene de 50%, respectiv 70% in UK si Italia).
Cu toate acestea, este clar ca sectorul IMM-urilor constituie o sursa esentiala pentru crearea de locuri de munca in economie: 5,7 milioane de companii, indiferent de marime, au angajat personal in numar de 114,5 milioane (cu norma intreaga sau jumatate de norma) in anul 2009 . Dintre acestea, IMM-urile cu mai putin de 500 de angajati, au reprezentat cea mai mare pondere, angajand o forta de munca de 56,3 milioane, insemnand 49% din totalul national (fata de 54% in Marea Britanie si 81% in Italia).
Sectorul constructiilor reprezinta cel mai mare angajator printre IMM-urile americane ...
In Iulie 2012, peste 83% din forta privata de munca se regasea in sectorul serviciilor, crescand cu 2,6 puncte procentuale de la declansarea oficiala a recesiunii in SUA. In acelasi timp, angajarea in industria bunurilor , a scazut cu ceva mai mult de 16% din totalul national. Avand in vedere ca IMM-urile au o prezenta puternica la nivel national in constructii si in industria prelucratoare, reprezentand 85% si respectiv, peste 40% din locurile de munca, acestea au fost deosebit de afectate in timpul crizei (mai intai constructiile in 2006 si apoi industria prelucratoare in 2008), prin scaderea abrupta a comenzilor, urmata de falimentul Lehman - Brothers. Ocuparea fortei de munca in IMM-uri a scazut cu 17% in ambele sectoare in perioada 2006-2009. Cu toate acestea, incepand din Ianuarie 2010, angajarile in industria prelucratoare au fost relansate, spre deosebire de sectorul constructiilor, unde ocuparea fortei de munca ramane inca la un nivel scazut.
Insa perspectivele pentru ocuparea fortei de munca in perioada 2010-2020 prezentate de Biroul de Statistica a Muncii in Ianuarie 2012, sunt incurajatoare pentru IMM-urile din constructii. Acestea subliniaza o crestere anuala de aproximativ 3% pe parcursul perioadei studiate si o revenire aproape deplina a ocuparii fortei de munca, castigand o parte din terenul pierdut în timpul crizei, sustinuta de renovarea infrastructurii. Perspectivele pentru industria prelucratoare sunt insa, mai putin promitatoare.
Din contra, criza nu a intrerupt tendinta observata in ultimii 30 de ani in sectorul sanatatii, unde IMM-urile reprezinta jumatate din ocuparea fortei de munca la nivel national, in perioada 2006-2009, aceasta pondere crescand cu 4%.
… insa rata crearii unor noi locuri de munca este mult mai slaba.
Pe langa rata de ocupare a locurilor de munca, fluctuatia acestora reprezinta un alt indicator al sanatatii economice a unui stat. In Martie 2012, Biroul National de Cercetare Economica a evaluat impactul asupra reducerii ratei cifrei de afaceri in timpul crizei la un echivalent anual de 4% din PIB, pe o perioada de trei ani si jumatate. Studiul arata ca inainte de 2006, ocuparea fortei de munca a crescut in fiecare luna cu cate 172.000 de noi locuri de munca, impotriva contractiei lunare de 421.000 din timpul cele mai dure perioade a crizei din anul 2009. Situatia s-a imbunatatit, dar rata cifrei de afaceri este in continuare insuficienta. Mai multe motive ce previzioneaza o imbunatatire in piata fortei de munca sunt: mobilitatea scazuta a acesteia, cauzata de scaderea preturilor locuintelor si incetinirea lansarii de afaceri de tip start-up, care inainte de criza au fost furnizori importanti de locuri munca.
Crearea de noi locuri de munca este mult mai rapida in sectorul IMM-urilor
Anul de recesiune a fost deosebit de greu pentru IMM-uri. Numarul lor a scazut cu aproape 20% comparativ cu anul precedent, iar locurile lor de munca cu aproape 6% (fata de o scaderea de 5% a numarului de locuri de munca in intreprinderile mari). Pe de alta parte, contributia IMM-urilor la crearea de noi locuri de munca a crescut cu 66%, fata de 22,5% in intreprinderile cu peste 500 de angajati. Afacerile de tip start-up au jucat propriul lor rol in acest spectacol. Biroul de Recensamant al SUA a subliniat ca, fara crearea de noi intreprinderi, precum si de locuri de munca aferente, economia americana ar fi suferit pierderi nete de locuri de munca mult mai grele. 394.000 de IMM-uri au creat 2,3 milioane de locuri noi de munca, in timp ce, in aceeasi perioada (Martie 2009 - Martie 2010), sectorul privat american per ansamblu a marcat o pierdere neta de 1,8 milioane de locuri de munca. Cu toate acestea, criza a afectat puternic spiritul antreprenorial si prin urmare, crearea de noi locuri de munca, start-up-urile confruntandu-se cu probleme in accesul finantarii.
IMM-urile exportatoare au avut o evolutie mai buna Administratia Obama a decis, incepand cu 2010, ca sprijinirea IMM-urilor pe pietele externe sa fie o prioritate. Obiectivul sau este de a dubla exporturile pana la sfarsitul anului 2014, la 3.158 miliarde de dolari, pornind de la 1.579 miliarde dolari in 2009. Intr-adevar, Biroul de Recensamant al SUA a remarcat ca in 2010, 98% din intreprinderile exportatoare erau IMM-uri, insa ponderea lor in valoarea marfurilor exportate era de doar 33,7%. Procentul lor a crescut in mod regulat, din moment ce in 2002 a reprezentat doar 27% din exporturile nationale, iar in 2008, 31,3%. Cu toate acestea IMM-urile din sectorul industriei prelucratoare orientate spre export au reprezentat doar 18,6% din valoarea exporturilor la nivel national, in timp ce comertul cu ridicata a reprezentat 58,6% din exporturi.
Dar cresterea exporturilor IMM-urilor este limitata de distributia geografica slaba a pietelor de desfacere, impreuna cu o baza de clienti limitata. Mai mult de 58% dintre companiile americane exportatoare desfasoara aceasta activitate doar intr-o singura tara, iar proportia IMM-urilor care intra in aceasta categorie este cea mai mare. Desi Canada si Mexic sunt destinatiile principale ale companiilor americane exportatoare per ansamblu, IMM-urile, fara a neglija aceste tari, gasesc si alte nise unde sunt foarte active.
Prin finantarea sau garantarea a 3.600 de intreprinderi pentru un total de 32 miliarde de dolari in 2011 (50% din 2009), dintre care 85% este dedicata IMM-urilor, Banca Ex-Im a sprijinit 40 miliarde de dolari din contracte de export si 290.000 de locuri de munca adiacente. In ceea ce priveste IMM-urile, Ex-Im Bank a anuntat ca a atins o proportie semnificativa a obiectivelor sale si ca in 2015, aceasta va ajunge sa sustina 58 miliarde de dolari pentru contractele de export ale IMM-urilor. In acest context, agentia a infiintat Programul de Export Express, o abordare inclinata catre IMM-uri, care prevede o simplificare a procedurilor bancii prin utilizarea tehnologiei digitale.
Dificultatile bancilor americane regionale au repercusiuni asupra creditelor oferite IMM-urilor
Necazurile financiare ale marilor bancheri de pe Wall Street au fost obiectul unei atentii deosebite in timpul crizei financiare – dar bancile regionale mai putin. Ele sunt, totusi, parteneri esentiali ai IMM-urilor. Inainte de criza, bancile regionale au fost foarte implicate in furnizarea de credite ipotecare si in finantarea proiectelor majore pentru companiile dezvoltatoare de proprietati, iar explodarea bulelor din imobiliare si creditare le-au zguduit foarte mult.
Imbunatatirea situatiei bancilor regionale se va realiza cel mai probabil pe termen lung, avand in vedere numarul mare de credite ipotecare din portofoliu (55%), dintre care 6,6% sunt enumerate ca si credite neperformante. In timp ce bancile regionale si-au imbunatatit bilanturile, intreprinderile continua sa fie sub presiune: creditarea s-a contractat cu 0,8% in primul trimestru al anului 2012, comparativ cu trimestrul anterior.
Accesul la credite nu este identificat de IMM-uri ca fiind cea mai importanta problema cu care se confrunta. Intre 20% si 30% dintre acestea sustin reglementarea si impozitarea ca si handicapuri principale, la acelasi nivel situandu-se si perspectivele de vanzari. Pe de alta parte, in primele 10 locuri, IMM-urile situeaza problemele legate de reglementarile legale (in special costurile de securitate sociala, care au fost clasate pe primul loc timp de 25 de ani, cele federale, precum si taxa de stat, complexitatea sistemului fiscal, schimbarile frecvente ale normelor fiscale si legilor funciare si de proprietate) si de asemenea, gestionarea politica a economiei (inconsecventa reglementarilor introduse de guvern si incertitudinile legate de conditiile economice). Problema costurilor ridicate de energie a alunecat pe locul al treilea. Alte probleme identificate sunt dificultatile in gasirea unei forte calificate de munca si intarzierile la plata.
In ciuda tuturor incertitudinilor, IMM-urile raman coloana vertebrala a economiei americane.
In studiul lunar al NFIB , IMM-urile isi exprima ingrijorarea cu privire la evolutia mediului de afaceri in care activeaza pentru urmatoarele luni, alaturandu-se in acest fel companiilor mari, care au anuntat o incetinire a cresterii profitului pe toata perioada anului.
In 2013 este asteptata o crestere a economiei americane de 1,5%, ceea ce marcheaza o incetinire comparativ cu 2004-2006. Totusi, cand a fost in crestere cu 3%, economia americana s-a bazat si pe o frenezie a imprumuturilor care au condus la o bula de creditare, ce mai tarziu s-a spart in recesiune. Consumul casnic detine in continuare o contributie pozitiva la cresterea economica, reprezentand 70% din PIB, dar ceea ce ofera putere structurala Statelor Unite ale Americii sunt afacerile sale, si in special IMM-urile. Incepand cu anul 2010, acestea au creat locuri de munca, au reusit sa gestioneze prudent finantele si investitiile si s-au adaptat crizei economice. Acestea par a fi intr-o pozitie mai puternica astazi pentru a-si juca pe deplin rolul in recuperarea economica, chiar daca aceasta va ramane la un nivel scazut.
Cu toate acestea, incertitudinile politice pe termen scurt ce au fost plasate pe primul loc ca si punct de ingrijorare, sunt bine fondate. Absenta unui compromis intre republicani si democrati pentru optimizarea politicii fiscale (the fiscal cliff) ar putea conduce, in conformitate cu Oficiul pentru Buget al Congresului, la o recesiune de 2,9% in prima jumatate a anului 2013. Pe de alta parte, pe termen mediu, oricine este ales presedinte trebuie sa dea indicatii puternice cu privire la intentia sa de a consolida finantele publice in anul 2013, dar si mai departe de acesta, astfel incat companiile sa-si poata dezvolta strategiile de afaceri si sa-si stabilizeze asteptarile.
Polarizarea politica de la Washington va fi un handicap in restabilirea a ceea ce a reprezentat puterea SUA de-a lungul istoriei sale, de exemplu, un sistem politic de cooperare care sa permita executivului actiuni eficiente si pragmatice.
Sursa: Comunicat de presa Coface
