Cat de usor se obtine o finantare pentru Start-up in Romania

EY a elaborat un studiu: Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului romanesc. Concluziile si previziunile raportului nu sunt foarte imbucuratoare

"In Romania, 1 din 100 de tineri decid să inceapă o afacere pe cont propriu, faţă de 1 din 4 tineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte puţini tineri demarează o afacere pe cont propriu. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia." Este paragraful care deschide ghidul pentru tinerii intreprinzători care vor să obţină finanţare de la stat in 2014. O situaţie confirmată şi de antreprenorii romani care au participat la studiul EY Antreprenorii vorbesc 2013: 90% consideră că accesul la finanţare al antreprenorilor tineri (de sub 40 de ani) este dificil sau foarte dificil.

Problemele sunt arhi-cunoscute, iar banii sunt puţini. In general, adunand programele oferite de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, din cadrul Ministerului Economiei, se ajunge la un ajutor de stat nerambursabil agregat pentru sprijinirea generării şi dezvoltării IMM-urilor de 73 mil. EUR pentru 2014 (conform datelor oficiale primite de la instituţie pentru studiul EY - Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013). Iar dacă din această sumă scădem programul Schema de minimis, care anul trecut nu s-a implementat, ajungem la un ajutor nerambursabil al statului roman (şi al statului Elveţian prin Programul Elveţiano-Roman pentru IMM-uri) de aproximativ 17,3 mil EUR pentru anul 2014.

Astfel, in 2014 se estimează, de către aceeaşi instituţie, prin Direcţia Generală pentru IMM şi Cooperaţie (DGIMMC/DIPIMM) că vor fi ajutaţi 2.315 antreprenori, cu 13% mai puţini decat in 2013, conform calculelor noastre. Programele cu numărul cel mai mare de beneficiari vor fi Programul pentru stimularea infiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de către intreprinzătorii tineri - cu 493 de beneficiari, Schema de minimis - cu 555 firme beneficiare şi Programul Mihail Kogălniceanu - cu 400 de beneficiari. Cea mai cunoscută schemă pentru intreprinzătorii aflaţi la inceput de drum este cea pentru tinerii intreprinzători, care, in 2014, va avea un buget redus cu aproximativ 700 mii EUR, ridicandu-se in total la aproximativ 4,7 mil EUR şi cu beneficiari estimaţi de DGIMMC in scădere de la 576 in 2013 la 493 in 2014, adică minus 14%. Sumele sunt mici, pe măsura constrangerilor bugetare şi a condiţiilor economice din ultimii ani.

Cele 10 programe naţionale finanţate de la bugetul de stat şi din surse externe de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism prin DGIMMC/DIPIMM

Dar vremurile dificile cer acţiuni pe măsură. Pentru că intotdeauna dificultăţile conduc la idei noi şi creative, in ultimii ani ai recesiunii cunoscute deja ca Marea Recesiune la nivel mondial, a apărut conceptul de crowdfunding, cu rate de creştere anuale fenomenale (conform unor analişti, dublandu-se de la an la an).

La nivel mondial, există peste 600 de site-uri (unul dintre cele mai mari este kickstarter.com) care oferă crowdfunding, ceea ce inseamnă că iţi poţi finanţa afacerea de la zeci, sute sau chiar mii de "donatori" de sume mici care iţi văd proiectul pe net şi vor să te ajute să il transformi in realitate. La nivel global, platformele de crowdfunding au adunat fonduri de 2,7 miliarde USD in 2012 pentru mai mult de un milion de campanii şi 5,1 miliarde USD in 2013 (estimare de Massolution Crowd Power Solutions). Ceea ce inseamnă o creştere de 90% intr-un singur an. In 2009, piaţa se ridica la doar 530 mil USD.

Din păcate, nici soluţia crowdfunding-ului nu este foarte accesibilă antreprenorilor romani, cu excepţia situaţiei in care gandesc un produs/serviciu cu piaţă mondială pentru a fi interesant pentru crowdfunderii de pe site-uri internaţionale. Aşa cum statul roman nu dispune de un buget impresionant pentru susţinerea antreprenorilor, nici romanul de rand nu are bani să dea din buzunar pentru proiecte care pur şi simplu i se par interesante. Judit Katona, fondator al site-ului de crowdfunding creştemidei.ro, estimează pentru studiul EY Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romanesc 2013 că intreaga piaţă locală de crowdfunding se ridică, in acest moment, la 100.000 EUR - ceea ce ar putea reprezenta, probabil, o primă rundă de finanţare pentru un proiect de tehnologie in străinătate, de exemplu. Crowdfunding-ul romanesc trebuie dezvoltat in continuare, dar potenţialul pieţei e greu de estimat, date fiind, din nou, limitările financiare ale pieţei locale.

O altă soluţie ar fi angel investors. Aceştia sunt foşti antreprenori sau antreprenori activi care sunt dispuşi să investească in companii la inceput de drum. Dar, aşa cum statul roman şi romanul de rand nu au bani pentru investiţii in antreprenori, nici antreprenorii romani nu au, de multe ori, timp, bani şi disponibilitate pentru a se implica in astfel de proiecte. Cand te zbaţi să păstrezi vanzările la nivelul de anul trecut sau să obţii o creştere oarecare, nu mai ai timp să te gandeşti şi la afacerile altora, chiar dacă aceasta ar insemna un potenţial de profit şi pentru tine. Cu atat mai lăudabili sunt antreprenorii care işi impart timpul şi banii pentru investiţii in companii in zona pre-seed şi seed.

Ghidul EY pentru finanţarea companiilor antreprenoriale

Mai sunt, bineinţeles, şi fondurile europene care par o nebuloasă pentru nişte companii aflate la inceput, fără resurse de timp şi bani pentru a explora aceste opţiuni. Sunt multe companii cu istoric de zeci de ani pe piaţa romanească ce s-au lăsat păgubaşe in descurcarea iţelor fondurilor europene, cu atat mai mult companiile-boboc. Pe de altă parte, Uniunea Europeană declară in numeroase documente strategice - Planul de Acţiune pentru antreprenoriat, Small Business Act for Europe, documente de sprijinire a crowdfunding-ului etc, cat de importante sunt IMM-urile pentru economia comunitară şi incearcă să replice in Europa iniţiative de succes din Statele Unite. Din păcate, intenţiile bune nu sunt dublate de multe ori de efecte vizibile, pur şi simplu pentru că in Uniunea Europeană nu există pragmatismul şi spiritul de iniţiativă necesare, iar de la idee la proiecte UE viabile de sprijinire a antreprenorilor e cale lungă.

Ceea ce inseamnă că afacerile la inceput de drum răman cu două opţiuni. Prima: gandesc global şi creează servicii/produse pentru piaţa globală, ceea ce cu multă muncă şi mult networking ar putea conduce la finanţări de la investitori străini de venture capital sau angel investors. De ce nu, chiar din Silicon Valley ... La atingerea unui asemenea scop ar putea ajuta parcul tehnologic Liberty de la Cluj al omului de afaceri Ion Sturza sau TechHub de la Bucureşti, comunitate şi spaţiu de co-working al antreprenorilor din tehnologie.

A doua opţiune pentru antreprenorii care vor să muncească pe cont propriu şi să construiască o companie de la zero, dar fără să vizeze pieţele globale, e reprezentată de sursele cunoscute de cand lumea: economiile personale, banii de la părinţi şi banii de la prieteni. Deşi se spune că băncile nu finanţează start-up-uri decat mult după depăşirea celor mai dificile etape, mai ales aşa numita Vale a Morţii, ajungand in zona de istoric dovedit, de multe ori, băncile ajută antreprenorii incepători. Ar fi interesant de aflat cate companii din Romania au inceput din overdraft-uri, banii de pe cardul de credit al antreprenoriului sau imprumuturi bancare cu titlu personal.

Insă, chiar dacă finanţarea ar fi asigurată, banii ar putea fi irosiţi fără cuplarea capitalului cu accesul la programe de mentorat...

23-02-2014