Bun venit în Stagflaţie!

Sugestia lui Mugur Isărescu cum că urmează o perioadă de reducere a dobânzii de politică monetară va avea un singur efect net: să cârpească bilanţurile băncilor. În rest, nimic.

“Relaxarea” politicii monetare: cauze, efecte şi cum s-a ajuns aici

Cauzele:

După ce Banca Japoniei a dat tonul tipăririi de bani cu o viteză chiar mai ameţitoare decât cea de până acum, Fed a intrat în cursă, apoi BCE. Cea din urmă a tăiat dobânda de politică monatară la 0,5% iar pe cea pentru depozitele voluntare la 0, sugerând că n-ar avea o mare problemă să o ducă chiar şi pe minus. În contextul ăsta, BNR poate spera să-şi ţină leul puternic la costuri mai mici.

Efectele:

Nici vorbă ca economia să se finanţeze mai ieftin, pentru că numărul celor care simultan pot şi vor să ia împrumuturi este foarte mic, indiferent de dobândă. În schimb, băncile se vor finanţa mai ieftin şi vor păstra cât pot de sus dobânzile existente, pentru a-şi acoperi astfel o parte a găurilor din bilanţ.

Explicaţia:

Dobânda de politică monetară este rata la care o bancă centrală emite bani în economie, prin intermediul băncilor. Teoria spune că o dobândă mică asigură lichiditate ridicată pe piaţă, reducând şomajul dar alimentând inflaţia. Dimpotrivă, pe măsură ce dobânda creşte, inflaţia se potoleşte dar banii încep să lipsească din economie, ceea ce duce la creşterea şomajului. Iar treaba băncii centrale este să ţină echilibrul din cele două pedale – de gaz şi de frână.

Există şi o raţiune secundară pentru a ţine dobânda sus, care la BNR este principală – astfel atragi plasamente externe şi împiedici deprecierea monedei. România are cea mai mare dobândă de politică monetară din regiune: 5,25%,. iar datele oficiale o justifică – şomaj mic, inflaţie mare.

În realitate, acest echilibru este de cu totul altă natură.

O altă teorie spune că scăderea economică antrenează deflaţie iar creşterea economică antrenează inflaţie. Însă atunci când o economie este complet dată peste cap, apare mutantul numit stagflaţie. Scădere sau stagnare economică însoţită de creştere a preţurilor, dar şi a şomajului. Nimeni nu recunoaşte oficial, deşi semnele au început să se arate de câţiva ani. Însă acum se poate deja face un bilanţ multianual.

Aflati mai multe in Riscograma

11-05-2013