A început războiul dintre producătorii de energie verde vs conventionala
Guvernul a emis o Hotarare de Guvern prin care se prede preluarea cu prioritate a unei anumite cantitati de energie termo in sistemul national, favorizand practic termocentralele. Productia de energie verde nu este constanta, iar echilibrarea sistenului national se realizeaza prin intermediul centralelor termice care au costuri de functionare mai mari si polueaza mai mult.
Dezvoltarea fara precedent, din ultimii ani, a productie de energie verde (eoliana, fotovoltaica si hidro) a inceput sa puna probleme serioase sistenului national de energie. Mai multe centrale termice, care produc si energie au inceput sa functioneze fluctuant oprind capacitati de productie importante pentru a face loc energiei verzi sau repornind turbinele in momentul in care vantul nu mai bate sau capacitatile hidro nu mai livreaza destula energie in sistemul national. Aceste intreruperi si reporniri creeaza probleme centralelor termice de stat care au ajuns sa polueze mai mult si sa aiba costuri mai mari decat daca ar functiona continuu.
Hotararea de guvern declanseaza practic razboiul dintre cele doua grupuri de producatori de energie. Hotararea de Guvern incearca sa faca ordine in sistem prin preluarea obligatorie in sistemul national a unor catitati de energie produsa de Complexul Oltenia şi Complexul Hunedoara. Acest lucru duce si la cresterea facturilor de curent platite de consumatori dar in acelasi timp pune presiune pe producatorii de energie verde pentru diferenta care ramane de acoperit.
Hotărârea prevede acordarea accesului garantat la reţele pentru electricitatea produsă la Mintia (Complexul Hunedoara), care îi asigură funcţionarea continuă la o putere de 200 MW, capaciatatea instalata fiinde de 300 MW. Acces garantat are şi Complexul Oltenia pentru o putere de 500 MW. Complexul Hunedoara are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Transelectrica la o putere de 400 MW, iar Complexul Oltenia - la o putere de 600 MW.
Investiţiile în energia eoliană din 2005 până în 2013 ar putea fi estimate la 6,2 miliarde de euro, mare parte a lor venind din străinătate.
Problema este legata de lipsa unui program national de investitii in sistemul energetic care sa echilibreze fluctuatiile majore provocate de energia verde. Desi exista proiecte, ele nu se pot realiza din lipsa resurselor financiare. Proiectul hidrocentralei de la Tarnita-Lapustesti, judetul Cluj, care dateaza din anii 70-80, ar putea fi o rezolvare a problemei. Chinezii de la compania China Gezhouba au vizitat saptamana trecuta amplasamentul, fiind interesati sa preia constructia si chiar finantarea constructie hidrocentralei, dar pana la demararea efectiva a lucrarii exista inca o distanta lunga de parcurs. Investitorii chinezi mai au declarificat cu Guvernul aspecte legate de recuperarea investitiei.
Partile implicate au inceput sa faca declaratii prin care isi sustin cauza
Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) a declarat pentru ziarul Bursa că această hotărâre reprezintă o încălcare gravă a Directivei europene 28/2009 privind promovarea energiei din surse regenerabile. Potrivit acestei Directive, "statele membre se asigură că, la dispecerizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice, operatorii de transport şi sistem acordă prioritate instalaţiilor de producere care utilizează surse regenerabile de energie, în măsura în care funcţionarea sigură a reţelei naţionale de energie electrică permite acest lucru şi pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii". Comisia Europeană, care încurajează trecerea la un viitor cu mai puţine emisii de carbon, cu siguranţă se va sesiza şi poate declanşa procedura de infringement împotriva României, afirmă Ionel David, preşedintele RWEA.
Sindicatul Hidrosind din Hidroelectrica a anunţat, ieri, că va ataca în instanţă Hotărârea de Guvern pentru a o anula întrucât măsurile din actul normativ conduc la creşterea preţului energiei la consumatorul final, la reducerea consumului şi falimentul industriei. Hidrosind va sesiza FMI, Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei cu privire la acest act normativ pe care îl consideră abuziv.
Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Oltenia, care produce energie pe bază de lignit, a declarat, pentru Bursa: "Toate emoţiile create în jurul hotărârii de Guvern, care prevede preluarea cu prioritate în sistem a unei anumite cantităţi de energie de la Complexul Oltenia şi Complexul Hunedoara, se concentrează pe Directiva Europeană care încurajează promovarea energiei curate. Dar atât Directiva, cât şi legislaţia naţională prevăd că preluarea cu prioritate a energiei regenerabile se face în măsura asigurării siguranţei sistemului energetic naţional. Sunt luni de zile în care centralele termo din Oltenia fac gratic echilibrarea pentru parcurile eoliene. Noi funcţionăm cu grupuri mari de câte 300 MW, care sunt concepute să producă în bandă. Am ajuns la situaţia aberantă când pornim un grup dimineaţa ca să-l oprim seara sau să oprim trei grupuri în decurs de o oră la comanda dispecerului naţional".
Pe masura ce se vor inaugura mai multe capatitati de productie de energie verde, problemele se vor acutiza. Lipsa de viziune, lipsa unui program clar de investitii defalcat pentru fiecare sector de productie de energie verde si conventionala astfel incat sa nu creeze perturbari in sistemul energetic national va acutiza aceasta lupta de interese.
Bruno Ribo, directorul Arcelor Mittal Galaţi a declarat: "Dacă taxele la energie vor continua să crească, afacerea din România nu va mai fi sustenabilă"
Pe de alta parte, energia verde care este subventionata prin sistemul de certificate verzi, a inceput sa creeze probleme si marilor consumatori. Desi pretul de tranzactionare a energiei a scazut cu 50%, sistemul de compensare cu certificate verzi a dus cresterea tarifelor la energie.
"Preţul crud pe care îl plătim la energie este de 180 de lei MWh, însă preţul real este de 320 de lei MWh. Acest plus s-a mărit în ultimul an de trei -patru ori şi continuă să crească. Dacă trendul actual al acestor taxe suplimentare va continua să crească afacerea din România nu va mai fi sustenabilă. Concurenţii noştri din Turcia, Ucraina, Rusia nu plătesc aceste taxe suplimentare, iar pe de altă parte noi nu le putem transpune în costurile către clienţii noşti. Suntem striviţi între creşterea costurilor cu materia primă şi preţurile de livrare", a declarat Bruno Rino.
14-03-2013
